Atractivitatea Iașului preocupă comunitatea locală

Asociația pentru Dezvoltare, Transparență și Participare Publică “CIVICA” a organizat pe 14.06.2017, în sala „Vasile Pogor” din Palatul Roznovanu – Iași, o dezbatere pe baza studiului „Orașe Magnet: Ce pot face orașele românești pentru a fi mai atractive pentru oameni” realizat de Banca Mondială România, alături de doi dintre autori, Marius Cristea și Marcel Ionescu-Heroiu.

Deși datele acestui studiu arată că Iașul este pe locul al 3-lea în clasamentul orașelor din România care au atras cei mai mulți oameni în perioada 2001-2011, în topul preferințelor actuale ale românilor acesta este abia pe locul 6. În acest top al preferințelor intervievații au luat în calcul în principal calitatea vieții și abia apoi alte criterii precum locul de muncă. Această dezbatere și-a propus, printre altele, să pună în dialog antreprenori, jurnaliști, specialiști, reprezentanți ai comunității academice, ai clasei politice, și ai aparatului de administrație local pentru a facilita identificarea modalităților prin care vectorii de magnetism ai Iașului pot fi mai eficient puși în valoare. Creșterea atractivității orașului atât pentru oameni, cât și pentru companii, este un element cheie pentru o dezvoltare economică cât mai durabilă a întregii zone metropolitane Iași.

Reprezentanți ai filialei USR Iași au participat la această dezbatere deoarece considerăm atractivitatea unui oraș ca fiind un indicator important pentru o calitate a vieții și un nivel de trai ridicate și apreciem eforturile pe care Asociația CIVICA le face pentru a implica cetățenii cât mai activ în guvernarea locală.

Din prezentarea rezumatului studiului și a ideilor principale ce au reieșit în urma dezbaterii s-au putut distinge mai multe concluzii, propuneri și direcții de acțiune. Laitmotivul discuțiilor a fost însă faptul că deși Iașul stă bine la multe capitole, fiind un magnet regional de necontestat, el are în continuare un potențial mare de dezvoltare și atingerea acestui potențial nu ar trebui cu niciun preț ratată.

Rolul de centru universitar este de importanță vitală, în special prin prisma faptului că distanța geografică față de București este un avantaj, evitându-se concurența cu universitățile din capitală. Pe de altă parte, în timp ce universitățile din București si Cluj atrag studenți din întreaga țară, Iașul atrage în mare majoritate studenți doar din regiunea Moldovei.

Din păcate, pe când distanța față de București poate avea și avantaje, nu același lucru se poate spune despre distanța mare față de granița de vest și lipsa de infrastructură care să faciliteze accesul spre piețele din Uniunea Europeană. Nevoia de conectivitate a Iașului este un subiect fierbinte, doleanțelor politicienilor ieșeni pentru construirea autostrăzii ce va lega Iașul de restul țării adăugându-se preocuparea tot mai frecvent pronunțată pentru asigurarea că aeroportul orașului își exploatează potențialul maxim și compensează, pe cât posibil, necesitățile de transport rapid de călători ce nu poate fi deocamdată efectuat pe alte căi.

S-a mai discutat despre corelația evidentă dintre densitatea demografică și dezvoltarea economică a unei regiuni, centrele urbane având un profil de motoare ale economiei. Un accent deosebit s-a pus pe calitatea vieții, acesta fiind un criteriu de bază pentru oameni când iau în considerare decizia de a se muta într-un oraș nou. Dacă în privința calității vieții și a accesului la locuri de muncă Iașul stă rezonabil, parametri precum accesul la servicii de sănătate de calitate pot fi clar îmbunătățiți.

Concluzia serii a fost că pentru a ne asigura că Iașul își atinge potențialul preconizat, își amplifică dezvoltarea economică și demografică, și reprezintă în continuare un pol de atractivitate în regiune, este necesar ca mai multi agenți ai schimbării să-și alăture forțele și eforturile, incluzând atât administrația locală și clasa politică din Iași și din zona imediat învecinată, dar și antreprenori, cercetători, specialiști, comunitatea academică, etc. Având în vedere că unul dintre organizatori, dar mai ales principalul beneficiar indirect al dezbaterii a fost Primăria Municipiului Iași, iar primarul Mihai Chirica a ocupat un loc central în cadrul acestui eveniment, această concluzie împăciuitoare care împarte responsabilitatea pe umerii tuturor părților implicate nu este deloc surprinzătoare din punctul nostru de vedere.

Comentează:

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *